Știm că, credința este o stare de spirit și că ea poate fi dezvoltată prin folosirea ei. Spunem că avem credință în momentul când suntem ascultați de Dumnezeu, atunci când lucrurile merg bine, așa cum ne dorim, că suntem bine, că suntem sănătoși și voioși, atunci când suntem conștienți de toate acestea și suntem recunoscători pentru toate binecuvâtările din viața noastră. În toate acestea, avem impresia că îl avem pe Dumnezeu la picioarele noastre, că ne ajută în ceea ce ne dorim să realizăm și suntem sprijiniți fizic, psihic și sufletește, deopotrivă.
În astfel de cazuri, credem cu tărie că suntem ajutați de o putere care există pretutindeni pe unde mergem, deci și în noi, în sufletul și mintea noastră. Am putea compara aceasta stare de spirit al credinței cu administrarea unei pastile pentru durerea de cap, știind că după o jumătate de ora își va face efectul. În acest stadiu trebuie să ajungem să zicem că credem în Dumnezeu și că ne ajută în ceea ce ne dorim să realizăm. Cu alte cuvinte, trebuie să știm să-i cerem, să stim cum să-i cerem Dumnezeului sau subconștientului. Toate acestea înseamnă că deținem o atitudine pozitivă și că, indiferent ce se întâmpla în viața noastră, putem să ne controlăm emoțiile si starea de spirit cu credintă că toate vor reveni la normal.
”Pe măsură ce îți întărești credința, descoperi că nu mai simți nevoia de a controla totul, că lucrurile se deruleaza în mod armonios dacă le lași în pace și că bucuria și beneficiile devin maxime dacă te lași dus de val”. -Emmanuel Teney-
Întotdeauna puterea credinței ne dă încredere și speranță, ne dă liniștea și pacea de care avem nevoie. Întotdeauna să credem că Dumnezeu știe ce face, atâta timp cât știm și noi ce ne dorim cu adevărat. Iar atunci când cultivăm cu adevarat credința, noi ne înzestrăm cu o atitudine pozitivă. Este tot ce avem nevoie pentru ca Dumnezeu să răspundă întotdeauna în maniera Sa perfectă, la locul și momentul potrivit.
Sursa foto: Internet
Gabriela Bogdan
